ea

Ma scunfund in gandurile mele, de mult uitate, pe care le am tot neglijat in ultima perioada. Incerc sa fac abstractie de tot ce ma inconjoara si asta imi aduce destula liniste pentru a putea merge mai departe. In jurul meu pluteste fericirea absoluta. Doar eu si ea, cea care ma invaluie in tot ce imi doresc. Mereu rasfatat, de vorbele pe care mi le ofera si emotionat ca un copil , ma simt, atunci cand stiu ca trebuie sa o intalnesc. Tremur, de fericire, daca poti crede asta, ca un copil care abia asteapta sa se convinga ca, cadoul pe care la  primit este tocmai cel pe care il visa. Da…asa sunt eu acum. Un copil sinu mi e rusine sa o recunosc. Simti? Fericirea emanata de sufletul meu ? E datorata ei. O ea, cum nici nu mi am imaginat ca poate sa existe. E femeie si stie sa mi o arate in fiecare clipa in care privirile noastre se intalnesc. O mama, care a inviat din nou copilul din mine. Da sunt iar doar un copil si asta ma face si mai fericit. Observi ca spun cu mandrie acest lucru. Gandurile mele iar se joaca cu mine si nu reusesc sa le adun. O las pe ea sa mi faca ordine printre ele, ca se pricepe la astfel de fuziuni.

Va continua!

Publicitate