Sari

Pășeam apăsat pe pământul umed , unde roua dimineții mângâiase firele de iarbă ca o mama ce și leagănă copilul la prima oră a dimineții. Îmi pusesem atât de multă încredere în fiecare pas pe care -l lăsam in urmă îndreptându-ma cu entuziasm spre următoarea aventură. Trăiam fiecare ciripit de pasăre atunci când îmi spălăm plămânii cu aerul curat, amintindu-mi cu satisfacție absolută de fiecare clipă în care am reușit să adorm fiara.

Te las uneori să pătrunzi în lumea din care foarte rar aleg să mă întorc , doar pentru puțin timp, să poți gusta și tu din tărâmul prin care ai putea să te plimbi.

Bănuiesc că ți-ar aduce satisfacție daca aș începe să scriu cuvintele pe care ai vrea să le auzi, dar eu, eu nu fac niciodată compromisuri și nici nu vând literatură comercială pe știu eu care tarabă. Nu e nimic altceva decât felul meu de a te indemna să te privești tot mai des în oglindă și să vorbești cu tine însuți ca mai apoi să reușești a găsi răspunsul la întrebarea „cine ești tu ?”. Chiar astăzi te-aș ruga să te întrebi din nou. Răspundeți numai ție, sa fie în taină aceasta conversație pe care de cele mai multe ori îți este frica să o ai. Dar ce poate fi mai frumos și mai profund in afara de a te cunoaște pe tine?

Nu vreau să-ți umplu mintea cu tot felul de prostii menite să te încurajeze în ascensiunea pe care deja ai început-o. Doar te împing uneori mai aproape de prăpastia peste care ai îndoieli că nu vei putea sări. Iar dacă nu ai risca chiar acum ca să fii tu , când crezi că vei mai avea timp sa faci una că asta?

Așa că, termină-ți cafeaua, scrieți planurile pe foile pe care le ai la îndemână , trăiește-ți visele , iar fiecare gând bun pe care-l ai, să se transforme în ceea ce tu numești realitate.

În dimineața asta a fost vorba doar despre tine , la fel ca în toate diminețile în care decid să-ți las frânturi din timpul meu.

Trăiește frumos !

Va îmbrățișez cu drag Endorfinul.

Publicitate

 

Cărămizi

Uneori aleg să mă las purtat de mireasma dimineților care mă tratează mereu cu o liniște atât de profundă, lăsându-mi destul timp pentru a-mi așeza fiecare gând la locul lui. Cu multa migală îmi aleg de fiecare dată locul potrivit de unde voi privi oricare răsărit de Soare. Iubesc atât de mult clipa în care lumea tace, iar pământul se oprește doar pentru un moment, mulțumindu-mi parcă pentru loialitatea cu care aștept mereu acest moment mai mult decât magic. Dau viață oricărui vis as avea atunci când închid ochii atât de obosiți din cauza drumurile pe care mai mereu mă regăsesc, lăsând în spate încărcătura ce o port și nici macar nu-mi aparține. Zâmbesc oricui ar avea nevoie de un zâmbet sperând că într-o zi se va întoarce și la mine, un rest de fericire pe care să o pot păstra în știu eu ce cufăr fermecat pentru zilele în care va trebui sa o folosesc. Ascult cu atenție ciripitul de pasare trezită din somn, memorând fiecare notă ce se îndreaptă înspre văzduh cu o puritate nemaiîntâlnită. Încă mai sorb cate o picătură din otrava închisă la culoare pe fundul ceștii cu toarta ciobită, e o plăcere pentru care dezvolt de atâta timp o toleranță plăcută.

Îmi umplu plămânii cu acel exces de aer curat de care depind atât de mult , mai ales atunci când trimit doar ale mele gânduri spre ceea ce a mai rămas din tine.

Și sper , de fiecare dată sper să te găsească în echilibrul pe care ți l-ai tot dorit, înconjurat de vise frumoase, scăldate în apă de zâmbete, la poalele munților unde ai ales să crezi în tine.

Ador când te amăgești cu iluziile care uneori te fac să crezi că aș putea renunța, dar asta ar fi ca și cum ai incerca să crezi că tu poți face din fiară sălbatică animalul tău de companie.

Vroiam doar să-ți amintesc , că mereu voi fi aici, așteptându-te cu bucate alese, la masa în care doar eu am împletit atât de frumos oricare speranță ce a făcut din tine omul care ai ajuns acum să fii.

Amintește-ti să construiești, cu mâinile tale , fiecare cărămidă de care ai nevoie , pentru a-ți trăi oricare vis vrei tu.

Crede mai mult !

Va îmbrățișez cu drag Endorfinul.

 

Apus

Azi este despre toți cei care au ales să atingă fundul prăpastiei cu tălpile in căutarea trăirii oricărui vis au ales ei să aibă. E despre cei care au refuzat să accepte adevărul crud așezat atât de frumos pe tavile din argint de totul care-i împingea la o viață lipsită de sens numai de dragul de a fi parte din normalul acceptat de mulțime. Aș putea povesti până și despre cei care cu încăpățânare și au ales drumul cel mai dificil in căutarea deslușirii întrebărilor fără răspuns. Și cu toate astea, azi, am ales să scriu despre tine și despre gândurile care te au adus aici, la masa mea unde pregătesc cestile cu aroma de cafea proaspătă in fiecare dimineață pentru orice trecător satul de călătoria ce ăștia au decis să o numească viață.

Mai știi când alegeai să crezi doar in vise care ți păreau atât de imposibil să le cari până în real? Era același drum ce te purta spre nicăieri cu o inconștiență atât de profundă, iar tu cu încăpățânare alegeai să nu accepți nici un refuz din partea oricărui îți punea piedici. Doar că acum ai înțeles , că atunci când alegi să pășești in afara visării , sunt riscurile pe care ar fi bine sa ți le asumi și să le accepți totodată că parte din călătoria pe care o faci.

Îți reamintesc doar că nimic nu este imposibil , iar tot ceea ce ai dori sa faci este atât de ușor atunci când ai curajul sa sari in neantul pe care ți-l oferă clipa în care decizi sa fii tu.

Ți-aș strânge mâna în semn de recunoștință de fiecare dată când îmi oferi satisfacția cu care mă hrănesc atunci când închid ochii și mă gândesc la tine, oricine ai fii tu și mai ales oriunde te-ai afla, știind că nu o sa te dezamăgesti niciodată culegând fărâme de gând din semințele pe care le ai aruncat în sol fertil.

Azi îți trimit un apus de Soare și-ți las la ușă ceașca cu aroma de ce vrei tu. Gândește mai mult când vine vorba de tine .

Vă îmbrățișez cu drag Endorfinul.