Cu drag

Îmi amintisem astăzi de clipa în care erai înconjurat de oglinzile in care te priveai și urlai după ajutor atunci când nimeni nu era langa tine să-ți întindă o mână.

Era momentul in care ți-ai dat seama că ești singur și numai tu poți rupe vraja care te ținea sub blestemul întunericului în nopțile in care nu puteai adormi.

Ștergeai fiecare lacrimă ce-ți amintea că viața e o gluma foarte serioasă și că la un moment dat este nevoie să predai jucăriile călăului ce avea că misiune să le distrugă.

Știai deja că numai tu te poți ajuta în această joacă în care aveai rolul de adult pe care-l refuzai cu încăpățânare să-l porți.

Simțeai răceală pe care fiecare gând nou alături de care te regăseai ți-o impune , in diminețile in care nu era absolut nimeni lângă tine sa te învelească.

Știai că nu-i nimic mai profund că momentul în care refuzai să crezi in visele tale ce mereu te-au împins spre lumi necunoscute îmbibate în roua de nou început.

E atât de ușor să te abați de la gândul ce te-a purtat atât de departe în fiecare clipă în care doar tu, ai crezut în tine. Până asi azi aud urletele tale care mi spuneau că e momentul să te împing înspre lumea care-ți putea oferi visarea absolută.

Si totuși , ai înțeles , că într-un final, oricum nu contează dacă câștigi lupta sau dacă o pierzi, atât timp cât drumul ți-e presărat cu praf de vreme bună chiar și atunci când te întâlnești cu cele mai dureroase ploi, în prag de apus de Soare, la poalele munților pe care mereu ai refuzat să-i explorezi.

Vroi doar să-ți spun , că indiferent de situație, tu vei ieși mereu învingător, din oricare piedică alege nenorocita de viață să-ți arunce în drumul tau spre absolutul care te-a modelat astăzi in omul pe care acum îl privești în fermecata oglinda.

Te îmbrățișez cu drag oricare ai fi tu și oriunde te-ai afla.

Cu drag , Endorfinul.

Publicitate

 

Frumos coșmar

În fiecare dimineață le ascultam cum plănuiau să mă elimine din propriul joc pe care-l jucam de o veșnicie. Foloseau fiecare secundă împotriva mea , numai de dragul de a nu-mi oferi liniștea pe care o găsisem și o gustam cu pofta sălbăticiunii lipsite de hrana.

Sfâșiau bucăți din gândurile pe care le credeam doar ale mele, cu intenția de a mă lasă dezgolit la ceas de seară , când aleg să preschimb lumina în întuneric.

Încerc să-mi controlez respirația, de teamă ca nu cumva să mă audă, aștept în taină momentul potrivit în care aș putea riposta.

Încerc să mă mișc, dar trupul mi-e paralizat de frigul ce mă înconjoară, e atât de rece aici, când crezi că ai pierdut până și ultimul drum pe care puteai merge .

Picături de sudoare îmi acoperă ochii, iar inima mi se oprește pentru câteva clipe, lăsându-mă cu întrebarea dacă nu cumva am încercat un atac de cord.

Acum aș stoarce până și ultima picătură de viață din tine, te-aș lua de mâna până la capătul lumii unde la ceas de seară, ai putea să te privești în oglinda fermecată, înconjurată de fiarele fără de milă, ce așteaptă să-ți sfâșie trupul, să-ți ia până și ultimul gând ce l-ai putea preschimba în visul pe care chiar astăzi ai putea să-l transformi în realitate.

Azi vroiam să-ți amintesc , că trebuie să-ți trăiești toate visele , ia fiecare gând bun pe care-l ai, se va materializa.

Eu doar mă trezesc dintr-un frumos coșmar.

Vă îmbrățișez cu drag Endorfinul.

 

Încearcă

E adevărat că uneori te-ai simțit neglijat de ce-i care te înconjurau într-un anumit moment din viața ta ? Te călcau cu toții în picioare fără un strop de milă, mușcând bucăți din sufletul tău, numai de dragul de a nu te lăsa să privești mai departe decât ți sa dat vreodată voie.

Era permis să-i elimini, știai prea bine asta , dar ai ales să-ți arunci privirea peste tot acest amalgam de răutăți ce nici măcar nu ți se cuveneau.

Ai știut, incă de la început, că vei ieși învingător din oricare gând ai crede că te-ar putea exila în știu eu ce temniță uitată undeva prin oricare colț al lumii.

Eram sigur de seriozitatea cu care vei trata fiecare gând pe care l-ai putea simți că nu-ți aparține.

Dar azi, te poți privi în oricare oglinda ai la îndemână , culegând fiecare lacrimă pe care ai oprit-o să-ți mai plesnească obrazul de fiecare dată când ai crezut că drumul tau se poate opri din ascensiune.

Sunt mândru de tine , chiar asta vroiam să-ți spun , nu-mi place când uiți cat de minunat poți fi.

Va îmbrățișez cu drag , Endorfinul.

 

Toamnă

Uneori alegi să pui în spatele unui zambet gândurile ce nu te lasă să dormi în nopțile in care crezi că te-ai odihnit destul. Refuzi să guști licorile pe care ți le oferă oricine în paharele de cristal , așezate frumos pe tava din argint. Ai putea să-i urmezi, să fii și tu parte din firescul atât de confortabil, dar visătorul din tine nu te va lăsa niciodată să faci asta.

Alteori, te regăsești în diminețile scăldate în răsărit de Soare, învârtind în neștire în cafeaua fierbinte ce cu loialitate te-a așteptat mereu, ca un prieten drag.

Îți alegi cu mare precizie, bucățile de povești ce-ți mângâie sufletul in clipele în care singurătatea apasă mai mult decât e cazul in pieptul tău.

Te-ai vindecat singur, mereu ai făcut asta și fără să-ți o spun eu mereu ai înțeles că drumul spre idealul la care aspiri e mult mai plăcut când alegi să-ți scrii propriile reguli.

Azi eram doar în treacăt, simțisem aroma de toamnă frumoasă scăldată în picături de gânduri de gânduri curate și am zis că ar fi plăcut să-ți amintești și tu să privești doar înainte spre visul in care sper să te regăsești într-o bună zi.

Va doresc o toamna de vis !

Cu drag, Endorfinul.