RSS

Arhivele lunare: august 2020

Căutător

Cumva, căutam diferite porți prin nenumarate lumi, pe acolo pe unde nici măcar felinarele nu erau aprinse în miez de noapte, semn clar că nu sunt bine venit . Ascultam în taină predica picăturilor de ploaie care mereu nu-mi lăsau Soarele să apară atunci când alegeam să-l aștept. O urmă de vânt nu tocmai călduț, îmi brazda obrazul lăsându-mi cicatrici să-mi amintească că e mai bine să fiu mai atent cu picioarele mele care necontenit în fiecare dimineață mă poartă spre locuri ce nici macar eu nu le mai înțeleg.

Scormoneam sub fiecare piatră ce o loveam puternic cu piciorul în căutarea mea de altceva, mai diferit sau poate mai bun. M-au plictisit atât de mult banalurile peste care am tot trecut, de asta am și ales să fiu căutător de viață frumoasă.

Când tu te înclini în fața oricărui aducător de zâmbete atent regizate, atunci e momentul în care îmi fac apariția numai de dragul să te știu că ești liber și că acționezi doar după instinctele tale. Eu nu te împing spre nu știu ce credințe și nici nu te ademenesc spre știu eu ce ritualuri religioase. Ci doar îți prezint , de fiecare dată când trec pe aici, că tot ce ai nevoie îți aparține deja. Ești cel mai frumos lucru care ți sa putut întâmpla.

Închei cu rugămintea de a ți pastra căutările interioare spre oricare ar fi gândul tău ce-ți amintește cu încăpățânare, că poți fi orice și oriunde.

Vă îmbrățișez cu drag , Endorfinul.

Publicitate
 
Scrie un comentariu

Scris de pe august 27, 2020 în De ale vietii, Uncategorized

 

Etichete: , , , , , , , , , ,

Îmbrățișare

Poate uneori ar fi mai bine să-mi cos gura cu sârmă , să întorc privirea în altă parte și să-mi ucid fiecare gând ce se pornește înspre oriunde . M-am gândit și la asta , dar am ales să-mi las spiritul liber și viu, numai de dragul să știu că pot livra câte un cuvânt cald oricărui călător pierdut ce uneori destinul îi poartă picioarele și pe la mine.

Mi-am tot imaginat felurite scenarii în care un vechi ca mine aruncă tot felul de eseuri înspre lume, la fel ca pușca soldatului ce din greșeală a apăsat pe trăgaci aruncând glonțul spre știu eu ce nevinovat. Știind cât de limitată e societate în care trăim cu toții.

Dar am continuat să-mi lași pașii purtați către oriunde numai să știu că las rămășițe de gânduri frumoase peste tot. E pansament pentru suflet fără speranță fiecare clipă ce mi-o dedic scriindu- ți ție dragul meu om.

E ploaia după o zi fierbinte de vară și Soare care topește gheata din inima oricui. Poate fi și palma după cap care o simți atunci când vrei să renunți la oricare ți-ar fi idealul, de dragul de a privi la tine cum mergi mai departe.

Să fie și apa rece de izvor in care-ți cureți trupul murdar de praful aruncat de deznădejde la ceas de seară când cauți cu disperare o clipă de liniște.

De fapt, e ce vrei tu să fie atunci când simți fiecare cuvânt ce cu devotament ți-l las aici , zâmbind la fiecare zi în care știu că ți-ai urmat oricare ar fi visul tău.

Nu fac reclamă la nimic, nici măcar sfaturi nu ofer, ci doar accentuez tot mai des simplu fapt că ești o făptură minunată, într-o lume pe care o poți modela exact așa cum ți-ai dorit.

Îți amintești când te priveai în oglinda pe care o compleseai cu dilemele tale in fiecare dimineață în care îți căutai curajul sa pornești spre o nouă călătorie ? Eram mereu cu privirea peste umărul tău entuziasmat de fiecare secundă în care știam că vei găsi puterea să mergi mai departe.

Azi vroiam doar să știi că nu ai fost niciodată singur, oricine ai fi tu.

Vă îmbrățișez cu drag ,același scriitor de modă veche, Endorfinul.

 
5 comentarii

Scris de pe august 10, 2020 în De ale vietii

 

Etichete: , , , , , , , , ,

Fierbinte de vară

Căutam să ating cu fruntea arsă de Soare pământul ce aveam să-l cuprind într-o sărutare in semn de mulțumire că ma răbdat până azi. L-am tot calcat în picioare de atâta amar de vreme și nici măcar o clipă nu mi-a lăsat impresia că l-ar durea.

Mă întorc uneori pe drumurile în care am mai scăpat câte un rest de sămânță frumoasă cu gândul că cine știe ce roade aș mai putea culege.

In genunchi eram așezat în clipa în care am simțit cât de dor îmi era de un început de August fierbinte, cu gust sărat de mare și miros de aer curat.

De fiecare bucata de vară îmi amintesc cu plăcere atunci când la început de zi închid ochii și-l las pe Soare să-mi ardă bucăți din pielea ce-mi îmbracă trupul că o haină ce a rămas mereu in ton cu moda.

Vroiam să te întreb dacă ai gustat din căldura ce nu-ți lăsa somnul sa fie liniștit. M-am gândit să mă asigur daca inca mai ești viu, dacă visele ți-au rămas în același buzunar al rochiei sau pantalonilor forjați de timp ?

Eu sunt tot aici, visător de modă veche, care învârte printre degete un pahar de orice căutând să găsesc noi moduri de a te alimenta cu endorfină pură culeasă pe înserat din locurile numai de mine știute.

Vroiam să-ți aduc aminte că oricare ar fi gândul tău în care ai investit rămășițelor de timp ce ți-au rămas, te susțin din umbra tărâmului meu.

Îți doresc o vară extrem de fierbinte, ar fi motivul pentru care încă îți mai scriu , să te trezească și să-ți aducă aminte cat ești de viu.

Vă îmbrățișez cu drag Endorfinul.

 
11 comentarii

Scris de pe august 9, 2020 în De ale vietii

 

Etichete: , , , , , , , , ,