Răsărit

În nopțile în care alegi gândurile adunate în cutia din lemn pictată de mână cu petale de vise ce încă nu ai găsit timp ca să le poți aduce cu tine în realitatea pe care zi de zi o trăiești, acordă- ți o clipă în care sa poți privi în sus la cerul înstelat și taci.

Încearcă să guști fiecare picătură de liniște absolută și scaldă- ți privirea în tabloul negricios umplut de stele frumos luminate de Soarele care în fiecare mâine dimineață o să-ți ofere în dar un răsărit de neuitat.

Nu-i ca și cum nu gust și eu din toate greutățile ce uneori îți împing umerii înspre pământ, sunt la fel de uman că și tine. Vreau doar să-ți ofer de fiecare dată când nenorocitul ăsta de timp îmi permite câte o rază de cuvinte calde cu care sa te poți înveli atunci când alegi să-ți petreci nopțile singur în colțul tău uitat de lume.

Am înțeles de prea multă vreme că nu-mi fac apariția de cate ori ți-ar fi plăcut să mă citești, dar ești mereu camaradul din gândurile mele pe care cu devotament îl urmez.

Iar azi, azi am ales să-mi petrec această bucată neînsemnată de timp, alaturi de tine, printre rândurile mele pe care cu drag ți le aștern că un pansament pentru suflet.

Mai trec, mereu am să fac asta , numai de dragul de a te știu că ești bine.

Era despre tine , cititorul meu drag.

Semnez, Endorfinul.

Publicitate