RSS

Category Archives: Uncategorized

Cu drag

Îmi amintisem astăzi de clipa în care erai înconjurat de oglinzile in care te priveai și urlai după ajutor atunci când nimeni nu era langa tine să-ți întindă o mână.

Era momentul in care ți-ai dat seama că ești singur și numai tu poți rupe vraja care te ținea sub blestemul întunericului în nopțile in care nu puteai adormi.

Ștergeai fiecare lacrimă ce-ți amintea că viața e o gluma foarte serioasă și că la un moment dat este nevoie să predai jucăriile călăului ce avea că misiune să le distrugă.

Știai deja că numai tu te poți ajuta în această joacă în care aveai rolul de adult pe care-l refuzai cu încăpățânare să-l porți.

Simțeai răceală pe care fiecare gând nou alături de care te regăseai ți-o impune , in diminețile in care nu era absolut nimeni lângă tine sa te învelească.

Știai că nu-i nimic mai profund că momentul în care refuzai să crezi in visele tale ce mereu te-au împins spre lumi necunoscute îmbibate în roua de nou început.

E atât de ușor să te abați de la gândul ce te-a purtat atât de departe în fiecare clipă în care doar tu, ai crezut în tine. Până asi azi aud urletele tale care mi spuneau că e momentul să te împing înspre lumea care-ți putea oferi visarea absolută.

Si totuși , ai înțeles , că într-un final, oricum nu contează dacă câștigi lupta sau dacă o pierzi, atât timp cât drumul ți-e presărat cu praf de vreme bună chiar și atunci când te întâlnești cu cele mai dureroase ploi, în prag de apus de Soare, la poalele munților pe care mereu ai refuzat să-i explorezi.

Vroi doar să-ți spun , că indiferent de situație, tu vei ieși mereu învingător, din oricare piedică alege nenorocita de viață să-ți arunce în drumul tau spre absolutul care te-a modelat astăzi in omul pe care acum îl privești în fermecata oglinda.

Te îmbrățișez cu drag oricare ai fi tu și oriunde te-ai afla.

Cu drag , Endorfinul.

Advertisements
 
Leave a comment

Posted by on September 30, 2019 in Uncategorized

 

Frumos coșmar

În fiecare dimineață le ascultam cum plănuiau să mă elimine din propriul joc pe care-l jucam de o veșnicie. Foloseau fiecare secundă împotriva mea , numai de dragul de a nu-mi oferi liniștea pe care o găsisem și o gustam cu pofta sălbăticiunii lipsite de hrana.

Sfâșiau bucăți din gândurile pe care le credeam doar ale mele, cu intenția de a mă lasă dezgolit la ceas de seară , când aleg să preschimb lumina în întuneric.

Încerc să-mi controlez respirația, de teamă ca nu cumva să mă audă, aștept în taină momentul potrivit în care aș putea riposta.

Încerc să mă mișc, dar trupul mi-e paralizat de frigul ce mă înconjoară, e atât de rece aici, când crezi că ai pierdut până și ultimul drum pe care puteai merge .

Picături de sudoare îmi acoperă ochii, iar inima mi se oprește pentru câteva clipe, lăsându-mă cu întrebarea dacă nu cumva am încercat un atac de cord.

Acum aș stoarce până și ultima picătură de viață din tine, te-aș lua de mâna până la capătul lumii unde la ceas de seară, ai putea să te privești în oglinda fermecată, înconjurată de fiarele fără de milă, ce așteaptă să-ți sfâșie trupul, să-ți ia până și ultimul gând ce l-ai putea preschimba în visul pe care chiar astăzi ai putea să-l transformi în realitate.

Azi vroiam să-ți amintesc , că trebuie să-ți trăiești toate visele , ia fiecare gând bun pe care-l ai, se va materializa.

Eu doar mă trezesc dintr-un frumos coșmar.

Vă îmbrățișez cu drag Endorfinul.

 
2 Comments

Posted by on September 19, 2019 in Uncategorized

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , ,

Încearcă

E adevărat că uneori te-ai simțit neglijat de ce-i care te înconjurau într-un anumit moment din viața ta ? Te călcau cu toții în picioare fără un strop de milă, mușcând bucăți din sufletul tău, numai de dragul de a nu te lăsa să privești mai departe decât ți sa dat vreodată voie.

Era permis să-i elimini, știai prea bine asta , dar ai ales să-ți arunci privirea peste tot acest amalgam de răutăți ce nici măcar nu ți se cuveneau.

Ai știut, incă de la început, că vei ieși învingător din oricare gând ai crede că te-ar putea exila în știu eu ce temniță uitată undeva prin oricare colț al lumii.

Eram sigur de seriozitatea cu care vei trata fiecare gând pe care l-ai putea simți că nu-ți aparține.

Dar azi, te poți privi în oricare oglinda ai la îndemână , culegând fiecare lacrimă pe care ai oprit-o să-ți mai plesnească obrazul de fiecare dată când ai crezut că drumul tau se poate opri din ascensiune.

Sunt mândru de tine , chiar asta vroiam să-ți spun , nu-mi place când uiți cat de minunat poți fi.

Va îmbrățișez cu drag , Endorfinul.

 
Leave a comment

Posted by on September 13, 2019 in Uncategorized

 

Toamnă

Uneori alegi să pui în spatele unui zambet gândurile ce nu te lasă să dormi în nopțile in care crezi că te-ai odihnit destul. Refuzi să guști licorile pe care ți le oferă oricine în paharele de cristal , așezate frumos pe tava din argint. Ai putea să-i urmezi, să fii și tu parte din firescul atât de confortabil, dar visătorul din tine nu te va lăsa niciodată să faci asta.

Alteori, te regăsești în diminețile scăldate în răsărit de Soare, învârtind în neștire în cafeaua fierbinte ce cu loialitate te-a așteptat mereu, ca un prieten drag.

Îți alegi cu mare precizie, bucățile de povești ce-ți mângâie sufletul in clipele în care singurătatea apasă mai mult decât e cazul in pieptul tău.

Te-ai vindecat singur, mereu ai făcut asta și fără să-ți o spun eu mereu ai înțeles că drumul spre idealul la care aspiri e mult mai plăcut când alegi să-ți scrii propriile reguli.

Azi eram doar în treacăt, simțisem aroma de toamnă frumoasă scăldată în picături de gânduri de gânduri curate și am zis că ar fi plăcut să-ți amintești și tu să privești doar înainte spre visul in care sper să te regăsești într-o bună zi.

Va doresc o toamna de vis !

Cu drag, Endorfinul.

 
11 Comments

Posted by on September 5, 2019 in Uncategorized

 

Sari

Pășeam apăsat pe pământul umed , unde roua dimineții mângâiase firele de iarbă ca o mama ce și leagănă copilul la prima oră a dimineții. Îmi pusesem atât de multă încredere în fiecare pas pe care -l lăsam in urmă îndreptându-ma cu entuziasm spre următoarea aventură. Trăiam fiecare ciripit de pasăre atunci când îmi spălăm plămânii cu aerul curat, amintindu-mi cu satisfacție absolută de fiecare clipă în care am reușit să adorm fiara.

Te las uneori să pătrunzi în lumea din care foarte rar aleg să mă întorc , doar pentru puțin timp, să poți gusta și tu din tărâmul prin care ai putea să te plimbi.

Bănuiesc că ți-ar aduce satisfacție daca aș începe să scriu cuvintele pe care ai vrea să le auzi, dar eu, eu nu fac niciodată compromisuri și nici nu vând literatură comercială pe știu eu care tarabă. Nu e nimic altceva decât felul meu de a te indemna să te privești tot mai des în oglindă și să vorbești cu tine însuți ca mai apoi să reușești a găsi răspunsul la întrebarea “cine ești tu ?”. Chiar astăzi te-aș ruga să te întrebi din nou. Răspundeți numai ție, sa fie în taină aceasta conversație pe care de cele mai multe ori îți este frica să o ai. Dar ce poate fi mai frumos și mai profund in afara de a te cunoaște pe tine?

Nu vreau să-ți umplu mintea cu tot felul de prostii menite să te încurajeze în ascensiunea pe care deja ai început-o. Doar te împing uneori mai aproape de prăpastia peste care ai îndoieli că nu vei putea sări. Iar dacă nu ai risca chiar acum ca să fii tu , când crezi că vei mai avea timp sa faci una că asta?

Așa că, termină-ți cafeaua, scrieți planurile pe foile pe care le ai la îndemână , trăiește-ți visele , iar fiecare gând bun pe care-l ai, să se transforme în ceea ce tu numești realitate.

În dimineața asta a fost vorba doar despre tine , la fel ca în toate diminețile în care decid să-ți las frânturi din timpul meu.

Trăiește frumos !

Va îmbrățișez cu drag Endorfinul.

 
5 Comments

Posted by on July 25, 2019 in Uncategorized

 

Cărămizi

Uneori aleg să mă las purtat de mireasma dimineților care mă tratează mereu cu o liniște atât de profundă, lăsându-mi destul timp pentru a-mi așeza fiecare gând la locul lui. Cu multa migală îmi aleg de fiecare dată locul potrivit de unde voi privi oricare răsărit de Soare. Iubesc atât de mult clipa în care lumea tace, iar pământul se oprește doar pentru un moment, mulțumindu-mi parcă pentru loialitatea cu care aștept mereu acest moment mai mult decât magic. Dau viață oricărui vis as avea atunci când închid ochii atât de obosiți din cauza drumurile pe care mai mereu mă regăsesc, lăsând în spate încărcătura ce o port și nici macar nu-mi aparține. Zâmbesc oricui ar avea nevoie de un zâmbet sperând că într-o zi se va întoarce și la mine, un rest de fericire pe care să o pot păstra în știu eu ce cufăr fermecat pentru zilele în care va trebui sa o folosesc. Ascult cu atenție ciripitul de pasare trezită din somn, memorând fiecare notă ce se îndreaptă înspre văzduh cu o puritate nemaiîntâlnită. Încă mai sorb cate o picătură din otrava închisă la culoare pe fundul ceștii cu toarta ciobită, e o plăcere pentru care dezvolt de atâta timp o toleranță plăcută.

Îmi umplu plămânii cu acel exces de aer curat de care depind atât de mult , mai ales atunci când trimit doar ale mele gânduri spre ceea ce a mai rămas din tine.

Și sper , de fiecare dată sper să te găsească în echilibrul pe care ți l-ai tot dorit, înconjurat de vise frumoase, scăldate în apă de zâmbete, la poalele munților unde ai ales să crezi în tine.

Ador când te amăgești cu iluziile care uneori te fac să crezi că aș putea renunța, dar asta ar fi ca și cum ai incerca să crezi că tu poți face din fiară sălbatică animalul tău de companie.

Vroiam doar să-ți amintesc , că mereu voi fi aici, așteptându-te cu bucate alese, la masa în care doar eu am împletit atât de frumos oricare speranță ce a făcut din tine omul care ai ajuns acum să fii.

Amintește-ti să construiești, cu mâinile tale , fiecare cărămidă de care ai nevoie , pentru a-ți trăi oricare vis vrei tu.

Crede mai mult !

Va îmbrățișez cu drag Endorfinul.

 
6 Comments

Posted by on July 13, 2019 in Uncategorized

 

Apus

Azi este despre toți cei care au ales să atingă fundul prăpastiei cu tălpile in căutarea trăirii oricărui vis au ales ei să aibă. E despre cei care au refuzat să accepte adevărul crud așezat atât de frumos pe tavile din argint de totul care-i împingea la o viață lipsită de sens numai de dragul de a fi parte din normalul acceptat de mulțime. Aș putea povesti până și despre cei care cu încăpățânare și au ales drumul cel mai dificil in căutarea deslușirii întrebărilor fără răspuns. Și cu toate astea, azi, am ales să scriu despre tine și despre gândurile care te au adus aici, la masa mea unde pregătesc cestile cu aroma de cafea proaspătă in fiecare dimineață pentru orice trecător satul de călătoria ce ăștia au decis să o numească viață.

Mai știi când alegeai să crezi doar in vise care ți păreau atât de imposibil să le cari până în real? Era același drum ce te purta spre nicăieri cu o inconștiență atât de profundă, iar tu cu încăpățânare alegeai să nu accepți nici un refuz din partea oricărui îți punea piedici. Doar că acum ai înțeles , că atunci când alegi să pășești in afara visării , sunt riscurile pe care ar fi bine sa ți le asumi și să le accepți totodată că parte din călătoria pe care o faci.

Îți reamintesc doar că nimic nu este imposibil , iar tot ceea ce ai dori sa faci este atât de ușor atunci când ai curajul sa sari in neantul pe care ți-l oferă clipa în care decizi sa fii tu.

Ți-aș strânge mâna în semn de recunoștință de fiecare dată când îmi oferi satisfacția cu care mă hrănesc atunci când închid ochii și mă gândesc la tine, oricine ai fii tu și mai ales oriunde te-ai afla, știind că nu o sa te dezamăgesti niciodată culegând fărâme de gând din semințele pe care le ai aruncat în sol fertil.

Azi îți trimit un apus de Soare și-ți las la ușă ceașca cu aroma de ce vrei tu. Gândește mai mult când vine vorba de tine .

Vă îmbrățișez cu drag Endorfinul.

 
6 Comments

Posted by on July 7, 2019 in Uncategorized