RSS

Category Archives: Uncategorized

Patru zile

Am înțeles în prima zi, chiar atunci când ai ales sa ne întâlnim la malul marii, că tu vei fi sufletul care ar putea reuși să pătrundă cu ușurință în universul meu întunecat, la care am lucrat atât de mult. Simțeam cum bătăile inimii tale intra in fuziune absolută cu ale mele. Întâlnisem în acea clipa perechea de ochi pe care o căutam prin întuneric de atâta vreme, de asta-mi pierdusem cufărul în care am îndesat atât de multe cuvinte alese atent doar pentru tine.

Ai zâmbit, când ai înțeles că ai găsit și tu povestea pe care trebuia să o scrii alături de mine, iar eu, ți-am lăsat acel moment numai ție, e prima oara când egoismul din mine a încetat să-mi mai încurce drumurile .

A doua zi, te-ai întâlnit și cu partea întunecată de care tu chiar nu te-ai temut deloc, alegând să te arunci în necunoscutul în care ai simțit că poți crede. Mi-ai dărâmat principiile alături de care am petrecut atât de multe clipe în încercarea de a le aduce atât de aproape de însăși perfecțiunea ce nici măcar nu a existat vreodată .

In a treia zi, ți-ai dat întâlnire cu ce a mai rămas din sufletul meu, atunci a fost momentul în care frica mi-a inundat întregul trup. A fost alegerea ta liberă, secunda în care m-ai prins de mana , lăsându-mi un gust de primăvară atât de curat, încât până și gândurile mele au încetat în a mă mai asculta. Era deja prea mult , mai ales pentru unul ca mine , bunătatea cu care-mi puneai în mișcare lumea mea. Te priveam atât de neîncrezător , știind cum se termina deja poveștile pe care uneori aleg sa le scriu.

Dar în a patra zi, m-ai lăsat fără cuvinte când m-ai surprins atât de plăcut cu simplul fapt că ai ales să-mi arăți ce poți fi pentru mine. Te-ai așezat singura, atât de aproape de firmitura de inima ce mi-a mai rămas , lăsându-ma sa înțeleg că am forjat aceeași lume ca și tine . Diferența era doar pantofii eleganți cu care pășeai tu pe vremea când eu îmi târâiam doar ghetele atât de vechi prin necunoscutul dintre cele două lumi.

Iar azi, mi-ai amintit , cum că atunci când crezi în poveștile pe care mereu le-ai păstrat învelite în batista ta din mătase fina, zmeii, balaurii și vrăjitoarele din miez de noapte aleg sa dispară.

Era doar un gând, în care mi-am amintit cât de frumos ai colorat lumea în care am ales eu să exist. Mulțumesc !

Advertisements
 
Leave a comment

Posted by on April 13, 2019 in Uncategorized

 

Tags: , , , , , , , ,

Armata

DSCN2521.JPG
Atunci când am vărsat întâia lacrima pentru tine, am înțeles ca nu pot rămâne nemișcat de vârtejul care te trăgea spre fundul prăpastiei spre nicăieri. Am ales sa lupt eu războaiele tale, folosind armatele de gânduri atât de bine pregătite pentru acea zi. Am simțit și am auzit strigatul tău în care cereai ajutor oricui, dar totuși nimeni nu a fost acolo lângă tine. De ce am ales sa fac asta, pentru ca e prea posibil ca eu sa fi rămas printre singurii cum vrei tu sa-i numești, cărora chiar le pasa de tine. Eu doar vroiam sa te vad zâmbind, nu încercat de alte stări menite sa-ți întristeze curata inima pe care în piept o porți de atâta amar de vreme. Tu ai înțeles, ca uneori trebuie doar sa accepți ca ești singur, dar tocmai de acel moment ai nevoie atunci când alegi schimbarea în locul banalului care-ți acoperă sufletul de deznădejde. Doar astfel vei păși mai departe , ascultând ciripitul de pasare fericita în prag de dimineață ploioasa cu vânt călduț, care te mângăie ca o mama cu poveștile ei frumoase pe care adormeai gustând din tărâmul visării în care tu pictai atât de frumos fiecare clipa de fericire absoluta.
Mereu te-am privit cum te întorci atât de trist în lumea în care te trezeai în fiecare zi dezamăgit de faptul ca magia nu exista. Dar tu ești îndestulătorul miracol pe care-l trăiești constant fără ca nici măcar sa fii recunoscător pentru asta. Aveam chiar și un gând , ales special pentru momentele tale în care vroiai doar ca sa renunti, numai de dragul de a nu mesteca și coșmaruri pe stomacul gol, în drumul tău spre fericire.
Atât de ușoară poate fi renunțarea la tine și la ceea ce ești astăzi, încât normal ca știam reacția cu care vei trata aceasta boala, de aia ți-am și lăsat acea pastila pe noptiera de lângă patul în care visai, pe rețetă scria ca-i formula chimica pentru oameni , ca ar trebui sa fie interzis abuzul asta de endorfina la care te supun de atâția ani, numai de dragul de ați privi zâmbetul tău atunci când îl oferi oricui , pana și ție.
In ziua în care am vărsat întâia lacrima pentru tine, am reușit sa o păstrez pana azi, în pumnul meu bine strâns, doar pentru ca într-o zi , sa ți-o pot oferi în dar, lăsându-te sa înțelegi ca tu chiar ai reușit sa trăiești o picătură de viata frumoasa , fără un gram de regret și înconjurat de numai zâmbete aruncate peste cei alături de care ai devenit omul de acum.
Acum, vroiam doar sa-ți amintesc , ca-ți voi duce eu toate luptele care se dau uneori în sufletul tău curat, fără sa-ți cer nimic mai mult decât un zâmbet.
Ma înclin în fata voastră și va îmbrățișez cu drag , Endorfinul.

 
6 Comments

Posted by on April 4, 2019 in De ale vietii, Uncategorized

 

Tags: , , , , , , , , ,

Crezi ?

Te-am întrebat de nenumărate ori, de ce iți faci mereu atât de multe griji, când știi prea bine, ca ele doar vin și pleacă,la fel ca orice ploaie , pe care o șterge din sufletul nostru, oricare apariție a Soarelui. Depinzi atât de mult de clipele în care alegi sa-ți plângi de mila la apariția oricărei tentativa de necaz, ca și cum ar fi prima oara când ai întâlnire cu astfel de trăiri. Erai atât de protejat, de orice gând bun ai alege sa guști în prag de nenorocire, încât pana și tu credeai ca poți fi de neatins.
Te-am purtat mereu pe cărările numai de mine știute, având ca destinație finala cina pe care urma sa o ai cu tine însuti , la masa cu lumânarea aprinsa, unde vei avea tot timpul din lume sa alegi ceea ce vrei sa fii. Poveștile nu s-au scris niciodată singure, au fost mereu nevoie de cei ca tine, pregătiți sa-și asume oricare risc ar implica materializarea visului în care ți-ai lăsat mereu frânturi din inima ta.
E atât de minunat sentimentul care te încearcă atunci când te lași purtat de valurile marii care te au mângâiat și te au împins mereu înspre țărmuri necunoscute de sufletul tău , dar pe care le-ai gustat cu o pofta nemaiîntâlnita de viata.
Știu cât de mult ți-au plăcut poveștile cu final fericit, dar o făceai mereu din perspectiva cititorul, alegând confortul pe care ți-l oferă ceea ce știai deja.
Ti-as spune sa te pierzi de turma, oricum vei face numai ce vrei tu, dar cel putin pentru o clipa, gusta din starea pe care necunoscutul ți-o poate oferi atunci când te pierzi de ghidul ce avea ca unic scop sa-ți controleze pana și ceea ce ți-a mai rămas din nenorocita asta de viata.
Privește în sus și numai înainte, de fiecare data când începi a simți ca se apropie momentul în care vei începe sa crezi în ceea ce te face sa fii tu.
Sunt mult prea multi cei care vor încerca sa-ți pună piedici numai de dragul suferinței cu care i-ai putea alimenta acea sete de eșec, de care ei depind atât de mult.
Oferă-ți satisfacție doar ție, de fiecare data când descoperi câte un vis de al tău ce pare atât de mare și imposibil de realizat. Vei fi atât de plăcut surprins , de lucrurile bune care vor veni în ajutorul tău, conturând oricare gând alegi sa-l folosești în taina, atunci când devii ne neoprit în numai a ta visare.
Probabil ca vei încerca sa ma condamni, spunându-mi ca visătorul din mine exagerează cu îndemnurile lui, dar chiar și asa, voi continua mereu sa te împing tot mai mult spre drumul ce duce către tine.
Si crede tot mai mult, în oricare alegere decizi sa crezi, tu nu trebuie sa te explici nimănui, pentru ca mereu, a fost vorba numai de tine, iar eu, eu am ales sa te privesc zâmbind , indiferent de gândurile negre cu care te vei întâlni, având ca unic scop sa te întoarcă de pe drumul tău . Pășește cu încredere, fără sa privești înapoi, în cel mai rău caz, te vei întâlni cu stări pe care numai tu le poți simți.
Eu cred în tine, mereu am făcut asta, de aia iți și spun ca începând de azi, dacă ai crede cel putin pentru o clipa în tine, vei înțelege cine ești tu de fapt. Astăzi, te provoc sa faci tot ceea ce ai visat de când ești tu.
Ramai cu bine, chiar și azi , indiferent de starea pe care o ai în acest moment în care ai ales sa-mi dai și mie, doar o fărâma din timpul tău.
Va îmbrățișez cu drag , Endorfinul.

 
8 Comments

Posted by on March 19, 2019 in De ale vietii, Uncategorized

 

Tags: ,

Incearca

Azi când vei trece din nou pe la mine , să-ți lași te rog la poarta oricare grija ai simți că-ți apasă adânc în umerii tai , chiar înainte de a deschide ușa spre povestea pentru care ești aici.

Te voi mângâia cu gând bun de primăvară curata , care mereu ajunge atât de timid în sufletele noastre.

O să-ți torn în paharul de cristal amestecul de lacrima fericita la care o să-ți cânte un fel de îngeri sau cum alegi tu să i numești .

Te voi lăsa singur , la răsărit de Soare, înconjurat de multiplele personalități , pe care mereu le-ai refuzat atunci când trebuia să alegi a fi tu. Numai astfel vei putea sa te cunoști , în prag de coșmar călcat în picioare .

Asuma-ți oricare risc e nevoie să-l guști pe stomacul gol atunci când alergi spre idealul la care aspiri, mai ales când te cuprinde magia pe care lumea viselor ți-o poate oricând oferi.

Las gânduri mestecate la cine atent alese, cu oaspeți de seamă , la fel ca și tine , chiar mă gândeam că e posibil să-ți placă acest tratament atât de bine plănuit la lumina de vis frumos .

Zâmbesc atunci când privesc tocmai din lumea mea , cum tu începi să înțelegi mesajul atât de simplu pe care cuvintele mele ți-l împletește frumos într-o brățară pe care o porți cu mândrie când știi că o să-ți amintească mereu să te asculți tot mai mult și pe tine.

Încearcă să ai o zi minunată și apoi să-ți spui cum a fost .

Vă îmbrățișez cu drag ,Endorfinul.

 
Leave a comment

Posted by on March 16, 2019 in Uncategorized

 

Merci

Cu aceeași căldura te aștept de fiecare data când alegi sa presari in gradina mea, semințe din timpul tau atât de prețios . Enorm îmi încânți privirea când te mulezi atât de bine pe fiecare cuvânt pe care-l aștern, in zilele in care-mi dedic clipele mele in totalitate , numai celor că tine . Te port pe numai pașii tăi , pe acolo unde ai mai fost , doar că ai uitat sa mai privești înspre acel gând , care odată îți arata că oricare picătură de vis poate spala până și drumul spre călătorul neînfricat , ce până și azi zace ascuns atât de adânc în tine.

Am așteptat atât de nerăbdător fiecare secundă în care știam că ai să vii , macar pentru a culege câte un buchet gratuit de gând bun , legat de un culegător de flori iscusit, în miez de noapte , când până și luna refuza a mai ieși să lumineze peșterile din care fiarele pot ieși.

Ți-am amintit atât de frumos pașii cu care ai inceput să-ți dansezi dansul , încât atunci când ai compus muzica pe care cu toții o ascultam , până și păsările au încetat în a mai canta .

Imagineaza-ti cat de minunat era tabloul la care priveam povestea pe care urma să o scrii numai pentru tine.

E satisfacție egoista , recunosc de multe ori asta, când singurul câștig este să mă hrănesc cu fericirea pe care până acum cu siguranță ai înțeles că o ai tot timpul la îndemână , e parte din tine , te face sa fii ceea ce ești acum , învingătorul absolut al oricărei clipe ai inceput că sa o trăiești .

Azi , cred că vroiam sa va reamintesc , cat de mult apreciez timpul vostru !

Vă îmbrățișez cu drag , Endorfinul.

 
5 Comments

Posted by on March 15, 2019 in Uncategorized

 

A voastră

Inca îmi amintesc atât de clar, mai ales atunci când închid ochii, momentul în care m-ai pus sa jur , ca voi vorbi și despre tine. Am ales sa o fac astăzi, privește-o ca pe un fel de dar, la care am hotărât sa ma gândesc.
Sa încerc a te descrie, mi-ar fi atât de imposibil, e ca și cum , ai încerca sa culegi buchete de floare de colt, în miez de noapte, chiar și atunci când oftai, cu mâinile la piept, călătorind înspre povestea, pe care aveam sa o scriu despre tine.
E la fel ca atunci, când la sfârșit de vreme buna, renunti în a mai crede, idealului de basm, la care ai fost cândva devotata. Mi-ar fi atât de ușor , ca sa-ți topesc oricare furtuna, de care ai putea ca sa te împiedici, atunci când alegi sa deviezi de la drum. Din flori de cireși, ași construi cărarea, pe care pășești, atât de profund, când începi sa crezi în răsăritul care prea bine știi ca ți se cuvine.
Pana și eu ma blochez, la întâlnirea cu clipele în care , ma pui sa vorbesc , fata în fata despre tine, știind ca nu e posibil în a descrie un ideal atât de bine definit , exact cum ești tu , oricare femeie. E principalul motiv, pentru care evit cât pot de mult , astfel de drumuri ce m-ar putea duce spre tine.
Atunci când te vei întâlni din nou, cu nopțile tale nedormite, șoptind către luna, firmituri din sufletul tău, amintește-ți ca ai fost motivul principal pentru care unii au scris istorii , iar alții și-au dat pana și viata. Atât de aproape ești tu de , de prima lacrima de perfecțiune curata, căzută la începutul oricărui vis frumos. Pana și atunci când trăiești starea de trista încercare a renunțării la ceea ce te face sa fii tu, sa știi bine asta, ca fiecare cuvânt rostit de oricine, nu a fost dedicat nimănui, în afara de tine.
Ești la fel de curata ca râurile ce străbat tărâmul viselor, în încercarea de a dezbina granița dintre lumea ta și locul de unde am ales sa vin.
Te las nu înainte de ați înfășura inima în praf de zâmbete calde, la fel ca și ploile de vara prin care te plimbi mereu cu piciorele goale, trăind atât de intens fiecare atingere.
Trebuia sa fie ceva frumos , pentru fiecare femeie.
Semnez , Endorfinul.

 
Leave a comment

Posted by on March 9, 2019 in Uncategorized

 

Pentru azi

Iti opream respirația în clipa în care iți era permis sa ma cunoști cu adevarat. Te lăsam sa-mi simți inima, în palmele tale, doar pentru o frântură de moment, suficient încât, sa-ți inducă senzația de protecție ireala. Alta data, iți ofeream numai putin din timpul meu, în care călătoreai înspre lumea din care eu vin. Vroiam doar sa-ți arat, ca uneori, lumea ta , atât de bine creionata și pusa la punct numai după ale tale principii, te poate purta în felurite călătorii, pe care e posibil sa nu le înțelegi, cel putin nu de la început. Ma luai de mana, folosindu-ma ca și ghid, în nenumăratele călătorii, în care trebuia sa-ți ofer lecții, era ușor sa înțelegi, ca trebuia sa te găsească pregătit , momentul în care-ți voi elibera mâinile, lăsându-ți vreme destulă, pentru a gusta din puritatea libertății după care tânjeai atât de mult.
Ma criticai mereu, când încercam sa-ți port pașii , pe drumuri neumblate, de pantofii tai , cu care erai obișnuit sa calci pământul. Am înțeles atât de bine, frica ce nu te lasă sa fii tu, de fiecare data, când ești nevoit de oricare împrejurare în care te regăsești, sa încerci gustul de viata gratuit , care mereu îl poți găsi la orice colt, al povestii în care alegi sa crezi.
E firesc sa alegi confortul, care ți-l oferă nici o schimbare, în locul necunoscutului atât de nesigur, dar ritmul muzicii pe care inima ta îl produce, atunci când alegi sa faci saltul înspre prăpastia dintre omul din tine și gândul tău, e mai mult decât ai tu nevoie , pentru a te lasa încercat, de fericirea ce doar noul ți-o poate oferi.
Te-as fi lăsat sa-mi arați, cum ai defini tu iubirea, știind satisfacția de care depinzi, atunci când adaugi o noua eticheta știu eu cărui sentiment alegi tu sa-l povestești. Dar despre asta sa vorbit mai mult decât era necesar, făcându-mi propriile ideologii , aproape inutile. Un gând tot las aici, mai ales pentru tine, așteptând sa te vad, cum trăiești mai mult, decât susții tu ca o faci deja. Ignora cuvintele care s-au spus despre iubire, uita cărțile căror le-ai sacrificat atât de mult din timpul tău și pleacă în lume, în minunata călătorie a propriei tale inimi. Mereu te va purta spre lumi necunoscute, vei fi călător fără asigurări de vreme buna, dar ce poate fi mai profund decât descoperirea ritmului aproape perfect, în care numai sufletul tău poate dansa ?
Zâmbește-mi când iți acopăr trupul cu petale de trandafir, cules în miez de noapte, la capăt de gând curat, cu interesul de a te privi încă o data cum zâmbești, oricărui gram de vis, scufundat în puritate, de luptător neînfricat ce ești.
Ce-ai spune, dacă astăzi, ai încerca sa crezi în tine ?
Va îmbrățișez cu drag , Endorfinul.

 
8 Comments

Posted by on March 5, 2019 in De ale vietii, Uncategorized

 

Tags: