Frumos coșmar

În fiecare dimineață le ascultam cum plănuiau să mă elimine din propriul joc pe care-l jucam de o veșnicie. Foloseau fiecare secundă împotriva mea , numai de dragul de a nu-mi oferi liniștea pe care o găsisem și o gustam cu pofta sălbăticiunii lipsite de hrana.

Sfâșiau bucăți din gândurile pe care le credeam doar ale mele, cu intenția de a mă lasă dezgolit la ceas de seară , când aleg să preschimb lumina în întuneric.

Încerc să-mi controlez respirația, de teamă ca nu cumva să mă audă, aștept în taină momentul potrivit în care aș putea riposta.

Încerc să mă mișc, dar trupul mi-e paralizat de frigul ce mă înconjoară, e atât de rece aici, când crezi că ai pierdut până și ultimul drum pe care puteai merge .

Picături de sudoare îmi acoperă ochii, iar inima mi se oprește pentru câteva clipe, lăsându-mă cu întrebarea dacă nu cumva am încercat un atac de cord.

Acum aș stoarce până și ultima picătură de viață din tine, te-aș lua de mâna până la capătul lumii unde la ceas de seară, ai putea să te privești în oglinda fermecată, înconjurată de fiarele fără de milă, ce așteaptă să-ți sfâșie trupul, să-ți ia până și ultimul gând ce l-ai putea preschimba în visul pe care chiar astăzi ai putea să-l transformi în realitate.

Azi vroiam să-ți amintesc , că trebuie să-ți trăiești toate visele , ia fiecare gând bun pe care-l ai, se va materializa.

Eu doar mă trezesc dintr-un frumos coșmar.

Vă îmbrățișez cu drag Endorfinul.

 

Aprilie

Am ales doar o clipa pentru azi și numai pentru tine, chiar dacă lumea ta nu a fost atinsa de ploile lui Aprilie, m-am gândit sa-ți desenez măcar un zâmbet, voi folosi doar buzele tale, care uneori pot găsi curajul sa rostească un gând bun oricărui trecător.
Ti-am înțeles frustrările atât de nejustificate, pentru ca universul tău , e numai pentru tine, iar unde ești tu este și Soarele, care parca încearcă de la prima ora a dimineții sa te împingă spre o zi minunata în care ai putea sa fii tu.
Pășeam și eu alături de tine, păstrând o distanta decenta , nu vroiam sa-ți privesc goliciunea din suflet atât de aproape, de asta-ți și las mereu câte o pătură de zâmbete cu care sa te poți înveli în zilele când vântul alege sa bată mai mult decât ești tu obișnuit.
Nu e prăpastie peste care sa nu poți sari ca un atlet ce tocmai a finalizat și ultima cursa iar când ma gândesc ca nu ai nevoie de nimic altceva în afara de tine, îmi umplu inima cu bucurie chiar și în nopțile mele de coșmar.
Dar azi avem grija de tine, unul de altul, la fel ca roua dimineții care și sărută mereu florile și le lustruiește pentru o noua zi.
Si te înțeleg atât de bine când stai și privești în oglinda încercând a înțelege unde ai greșit când ai ales sa renunti numai de dragul confortului oferit de banalul ce ți-a infectat restul de viata. E ușor sa dai la o parte tot , sa începi din nou a scrie poveștile prin care alergi ca un nebun ce a omis sa si ia medicamentul. Dar ce ar fi rău în asta, când pana și eu omit a ma trata de nebunia ce alimentează nebunul din mine, mai ales atunci când decid sa merg mai departe spre fericirea absoluta ce-mi aparține.
Privește în tine, de fiecare data când simți ca te pierzi de oricare ar fi idealul tău și vei găsi , iți garantez, răspunsul la cele mai paradoxale întrebări pe care ți le-ai putea pune. Mereu soluțiile au zăcut în tine, crezând ca ești părăsit de norocul ce nici măcar nu exista și chiar nu ai avea nevoie de asta, când tu ești scăparea a tot ce te poate alerga.
Acum înțelegi de ce te forțez atât de des sa crezi tot mai mult în tine, pentru ca știu cum omul din tine te poate sprijini în oricare situație ai putea sa te regăsești. El nu o sa-ți ceara niciodată socoteala pentru nimic.
Asa ca asuma-ți riscuri, gusta adrenalina pe care necunoscutul ți-o oferă gratuit în fiecare secunda în care alegi sa faci ceva și pentru tine. Ti-am mai spus cât de scurta poate fi povestea ta, tocmai de asta ași vrea sa te vad ca vei închide ochii zâmbind , învăluit de bucuria pe care simplul fapt ca ai fost tu, ți-o poate oferi.
Trăiește și azi, ca și cum maine ar refuza sa se mai întâlnească cu tine, e foarte posibil sa-ți placa ce ai sa vezi, în ultima zi, în care ai ales sa te supui doar ție. Iar capul lasă-l sus , oricât de greu ți-ar fi, vei înțelege ca numai tu poți schimba orice amintire de trecut nu foarte plăcut în doar al tău vis frumos.
Trăiește cu tine, dar trăiește frumos și nu privi niciodată înspre înapoi.
Eu cred în tine, mai ții minte acum cum este sa auzi asta ?
Va îmbrățișez cu drag, Endorfinul.