Continua să visezi, chiar și atunci când te trezești în felurite gânduri care uneori nici măcar nu-ți aparțin. Vei înțelege că aripile tale te vor purta singure fără să știi a zbura, spre numai idealurile tale în care ai crezut atât de mult încă din prima clipă. Acum înțelegi cât de ușor poate fi gândul pe care l-ai purtat în spinare în timp ce ochii îți lăcrimau la fiecare dezamăgire peste care trebuia să pășești. Dar cum te încearcă astăzi acest sentiment minunat, care tot timpul ți-a arătat ora exactă atunci când credeai că mai ai nevoie de timp . Se subînțelege atât de ușor fiecare gând pe care l-ai folosit prin școlile ale căror bănci le ai ros cu uniformele pe care ai ales sa nu le îmbraci, în momentul în care ai înțeles că trebuie să fii tu. Zâmbeai la fiecare atingere dintre tine și emoțiile pe care le întâlneai de fiecare dată când ai hotărât să fii liber. Ai crezut în necunoscutul spre care te-au purtat picioarele tale, mai ales atunci când te-ai temut că vei eșua în încercarea ta de a te înțelege tot mai profund. Mult prea departe ai reușit să trimiți ultima fărâmă de neîncredere când mi-ai șoptit că de acum vei face ce simți în încercarea de a străbate nemărginitul cer senin spre care ai privit la ceas de seara , când tremurai de frigul ce nu te lasă să uiți cât ești de viu.
Azi chiar te am purtat spre gândul ce numai ție îți aparține, știai deja acest lucru, dar mi-a plăcut atât de mult reacția ta când ai înțeles că ai reușit să câștigi fiecare lupta pe care ai dus-o în căutarea motivului care te face să zâmbești.
Cred că vroiam să-ți amintesc cât de minunat poți fi.
Endorfinul.