Pe asta ti o dedic tie !

Iar pe asta ti o dedic tie, acel ceva care probabil nu ma citeste niciodata, nici nu ti dau voie , dar traiesc cu impresia ca o simti mai bine decat ai putea sa o faci daca m ai citi.

Esti acel ceva pe care, daca ar trebui sa il descriu m as face de rusine nestiind ce cuvinte alese sa folosesc. Ar trebui sa ti fac o descriere simpla si complexa in acelasi timp , folosind cuvinte pe care orice cititor le ar putea intelege. E ca si cum as incerca sa fac o descriere la nivel academic folosind o metoda pe care omul de rand ar putea sa o inteleaga. Esti acea ploaie care mi stinge trupul infierbantat de dorinte ascunse si interzise. Acel fluture, care primavara , cand stau intins pe iarba umeda si visez cu ochii deschisi, se aseaza pe pieptul meu ca si cum ar vrea sa l pot  intelege. Esti acea Luna plina pe care o privesc cu o fascinatie de nedescris in fiecare seara cand zabovesc pe terasa casei mele. Ca si cum ai fi razele Soarelui care apare dupa o iarna grea, cu o misiune bine definita de insasi Natura, si anume de a mi incalzi toate simturile. Te descriu folosindu ma de parfumul trandafirilor care se deschid pentru prima data in toata splendoarea lor.  Reprezinti marea, numai atunci cand devine involburata dupa o zi de caldura insuportabila, aruncand cu valuri spre mal, pentru a racori nicipul arzator si necrutator pentru talpile picioarelor mele. Vezi cat de frumos se contureaza acest tablou pe care am inceput deja sa l pictez doar pentru tine ?

Las florile sa ti arate cat de frumoasa poti fi, esti una si aceeasi fiinta cu ele. Ma folosesc de ploaie sa te racoresc dupa o zi insuportabila de august. Sa nu te usuci, ramai acolo, frumoasa si uda, in coltul tau preferat din acest tablou. Te admir, nu te pazesc, doar ma uit la tine si iubesc libertatea pe care mi o oferi privindu te. Zambetul tau, pe care nu l oferi oricui, il pot asocia cu senzatia pe care mi o ofera parfumul de Regina Noptii. Mereu cand trec seara pe langa o tufa cu aceaste flori, inchid ochii si ma opresc inspirand acea mireasma de neuitat. Ma detaseaza de lumea reala in care sunt in acel moment. Foloseste ti zambetul mai des, pentru ca fara sa ti dai seama ma porti dintr o poveste in alta in momentul in care mi l oferi. Esti femeie, acea creatia, a unui acel ceva, o adevarata opera de arta, ascunsa de ochii lumii in galeria mea personala. Esti tabloul in fata carui servesc mereu in paharul meu de cristal un vin rosu sec si vechi. Un vin care mai mereu ma lasa fara economiile mele. Dar se merita sa mi cheltui si ultima suflare admirand un tablou cum esti tu. In acea sala cu pereti albi impecabili, stralucind foarte putin de la lumina difuza din acea incapere. Nu s sunt un critic de arta , sunt doar un colectionar amator de obiecte cu valori inestimabile cum esti tu. Te am la categoria de raritati, atat de frumoasa esti tu in toata splendoarea ta. Poate ca nici nu existi, sau poate ca tu esti iar eu nu sunt. Dar oricum ar fi aceasta realitate in care ne regasim acum, este unica si irepetabila. La fel cum suntem noi toti. Avem uneori impresia ca ne asemanam, regasim trasaturi familiare la ce pe care ai avem in jurul nostru , dar crede ma , suntem atat de unici , incat uneori, nu ne regasim nici pe noi insine, atunci cand ne studiem in fata oglinzii.

Dar tu, aici vorbesc de tine. Tu esti altceva si cum ti am mai spus-o , nu am gasit cuvintele potrivite in nici o carte scrisa de marii scriitori ai lumii, pe care le asi putea folosi in descrierea ce ti o dedic astazi numai tie. Cu toate ca nu arat niciodata admiratia pe care ti o port, dar in fiecare zi te privesc cu tot mai multa pasiune si admiratie, gandindu ma mereu cum sa fac sa ajung tot mai bun pentru tine. E ca si cum ti as dedica viata pe care o traiesc tie.

E ca si cum , mi as trai viata pentru tine !

 

Viata

Ma invart in jurul cafelei negre din ceasca rosie in care imi place sa o savurez. Putin mahmur din cauza noptii pe care am prlungit o in sanul familiei mele. Sunt un fel de critic al vietii fara studiile necesare. Ma folosesc doar de experienta bogata care mereu ma invata cate ceva nou. Orice as scrie sau spune unui om, la prima ascultare suna ca un repros , ca si cum as face un lucru rau. Fac doar lucruri bune, pana si cele rele cum le ar numi unii au efecte benefice in timp asupra tuturor. Imi plac lucrurile frumoase, de asta imi consum timpul studiind viata. Scurta pentru unii lunga pentru altii, este o viata atat de frumoasa incat de multe ori raman blocat in ea. Contemplez tot cei in jurul meu cautand mereu sa fiu in rezonanta cu tot ceea ce ma inconjoara. Am inceput sa apreciez oamenii simpli , eu le zic oameni mari, din orice punct i ai privi. Cei care stiu sensul unei familii si rolul fiecarui membru apartenent la ea. . Ai vad si pe cei care se urasc de la nimicuri cum ar fi banii sau orice alt factor material. Si zambesc cand stiu ca eu nu voi fi niciodata ca ei. Apreciez valorile adevarate, cartile bune, vinurile vechi, mancarea gatita bine, aromele pe care le simt in drumurile mele. Si toate astea imi amintesc de fiecare data , cat de viu sunt. Un degustator de viata m as putea auto intitula, sau un visator cum prefera altii sa ma numeasca. Sunt cel care face diferenta, ma separ de turma in scop stiintific cred ca o fac, pentru ca la urma urmei studiez viata. Asta ma face un om de stiinta. Sunt multi care prefera orice altceva in locul vietii. Oamenii acestor vremuri au destule probleme pe care si le fac singurii. Casele sunt mult prea mari pentru familiile mult prea mici sau destramate. Un motiv in plus sa aiba respectivul la ce se gandi. La praful pe care nu la sters din cele 11 camere ale casutei mult visate. El locuieste doar in una, restul sunt semnul care arata ca omul are buna stare. Ai merge bine , duce o viata frumoasa, crede el, sau mai bine spus, ar vrea sa creada toti cei care privesc realizarea sa. Casa mult visata. In care locuieste singur uneori. Copii au crescut mari, au parasit de mult cuibul, si ocazional mai arunca un telefon sa vada daca omul mai traieste in casa lui , aiai mare, in care locuieste doar el. Pacat, el e blocat, in timp , spatiu si in el insusi. Este bolnav de singuratate,, si dependent de afectiune si socializare pe care incearca sa le cumpere cu orice pret. Dar banii nu aduc fericire si nu nu o intretin. Va provoc pe toti cei care ma cititi, la finalul lecturii, opriti va din orice ati face si raspundeti la intrebarea : Sunteti fericiti ? Trei sferturi dintre voi vor spune da, e tipic, si normal intr un fel. Dar as vrea sa fiti sinceri cu voi insisi. Chiar sunteti fericiti? Traiti viata pe care v ati dorit o mereu ? Daca da, felicitari, inseamna ca suntem mai multi decat credeam. Daca nu, nu i nimic, timp avem destul, retusuri se pot face oricand, fara sa ramane rani . Si chiar daca ar fi sa lasam si urme datorita retusurilor, alea sunt opere de arta in sufletele noastre, pazite cu maiestrie in galeriile noatre private din interior. Nu sunt filosof, pur si simplu scriu ceea ce vreu eu. Pentru ca i viata mea in care doar eu pot face modificari. Acum modific cursul firesc al mai multor vieti si mi place de mor sa vad efectul cauzat. Mereu e de bine ! Tineti minte :

Problemele, necazurile, nefericirile, iubirile neamplinite si lipsa banilor, sunt doar creatiile imaginarului nostru fara limite. Sunt fictiuni, la fel ca si cuvintele mele de aici. Se pot modifica dupa bunul plac al fiecarui cititor. La fel ca si viata, obiectul meu de studiu : Este cum vreau eu sa fie !

Inca o data : Va blestem pe toti sa fiti fericiti in propria voastra versiune !

Semneaza, Endorfinul – substanta care diminueaza perceptia durerii